P
ajistile lui Suciu reprezinta o arie protejata situata in Nord Estul Judetului Alba care se intinde pe o suprafata de 16.017 Ha. Situl este localizat in Podisul Lopadei, subunitate geomorfologica a Dealurilor Tarnavei Mici.

Aria protejata se intinde pe suprafaţa mai multor comune dupa cum urmeaza:

    • Blaj (<1%)
    • Bucerdea Granoasa (20%)
    • Farau (15%)
    • Hoparta (45%)
    • Jidvei (<1%)
    • Lopadea Noua (48%)
    • Radesti (21%)
    • Sancel (26%)
    • Teius (1%)
    • Sona (44%)

post-eco-3

Relief

Relieful podisului este dat de asocierea culmilor prelungi, retezate de doua nivele de eroziune si a vailor puternic adancite. Versantii, sculptati in roci moi, friabile, sunt puternic atacati de ravenatie, alunecari de teren si deraziune, creandu-se o micromorfologie de detaliu extrem de variata, unde eroziunea a dezvelit microconglomeratele oligocene, sculptand in acestea turnuri, piramide coafate, rigole, ogase etc).
Din punct de vedere hidrologic, bazinele raurilor Panade si Bucerdea sunt foarte bine dezvoltate, avand cursuri tributare foarte bine organizate care conduc la o fragmentare pronuntata a regiunii.
Vaile adanci arata uneori ca depresiuni asimetrice din cauza inclinarii straturilor. Fundul vailor (Valea Cicardului si Valea Varusiu), dezvoltat pe marna argiloasa, este adanc, dar mlastinos si umed, usor inundabil in timpul ploilor sau topirii zapezilor.
Cele mai cunoscute soluri sunt cele de argila si lut, apartinand clasei cambisolurilor, pe versantii cu substrat marnos formandu-se pseudorendzine, in timp ce luncile sunt domeniul solurilor aluviale si al celor hidromorfe. Pe terasele mai mari, cu conditii pedogenetice favorabile s-au format diferite tipuri de cernoziom (Raboca, 1995).


Clima

Larga deschidere spre sud-vest (Mures, Tarnave) favorizeaza patrunderea maselor de aer cald, ceea ce se reflecta in valoarea temperaturii medii anuale: 90C in podisul Secaselor, acestea scazand apoi progresiv spre est, ajungand la 7 – 80C la contactul cu unitatea montana din est (Muntii Persani). In ianuarie temperaturile oscileaza intre -2 si -40C, valorile cele mai scazute inregistrandu-se pe fundul vailor datorita inversiunilor termice care afecteaza unitatea in sezonul rece. Luna iulie este cea mai calda.
Precipitatiile prezinta o regionare evidenta, departarea de Culoarul Muresului (unde se resimte influenta foehn-ului) si apropierea de zona montana din est determinand o crestere a cantitatii medii anuale de la 515 mm/an in Podisul Secaselor la peste 900 mm in extremitatea estica.


Vegetatia si fauna

Pajiştile sunt dominate de asociaţii xerofile şi xero-mezofile edificate de Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festuca valesiaca, Brachypodium pinnatum şi Carex humilis. Aceste comunitaţi vegetale adapostesc specii endemice, rare, periclitate sau vulnerabile de importanţa naţionala şi comunitara (Scutellaria supina, Globularia punctata, Salvia trassilvanica, Serratula radiata, Haplophyllum suaveolens, Echium russicum, Crambe tataria etc).
Printre speciile de reptile si amfibieni existente se numara Lacerta agilis (Soparla de camp), Lacerta viridis (Gulterul), Coronella austriaca (Sarpele de alun), Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de faneata), Bombina bombina (Buhaiul de balta cu burta rosie), Bombina variegate (Ivoras-cu-burta-galbena), Triturus cristatus (Triton cu creasta), Emys orbicularis (Broasca-testoasa europeana de balta), Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul transilvanean).
Vipera ursinii rakosiensis a fost mult timp considerata disparuta, deoarce timp aproximativ 50 de ani aceast taxon nu a mai fost semnalat pe teritoriul tarii. Noile descoperiri herpetologice din ultimii ani au scos la iveala noi populatii a acestei subspecii, iar necesitatea conservarii habitatelor care gazduiesc acest taxon a fost si este extrem de importanta.
Vipera ursinii este una dintre putinele specii de serpi veninosi din Europa, dar comparativ cu restul viperelor are veninul foarte slab. Arealul sau de distributie la nivel european este destul de vast, dar extrem de fragmentat, iar populatiile acestei specii se afla la distante de zeci sau sute de km unele fata de altele. In Romania, aceasta specie are reprezentanti din doua subspecii: Vipera ursinii moldavica (Vipera de stepa) si Vipera ursinii rakosiensis (vipera de faneata), ambele avand un statut de specii critic periclitate la nivel national si o protectie legislativa stricta atat la nivel nationat cat si international.



Atractii turistice

Complexitatea biodiversitatii imbinata cu formele unitatilor de relief din Situl Natura 2000 ROSCI0187 Pajistile lui Suciu fac ca aceasta zona sa concureze in randul ariilor naturale cu o unicitate aparte.

O serie de asezaminte bisericeşti şi nu numai pot fi vizitate fiind sintuate in apropierea Pajistilor lui Suciu:
• Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Valea Sasului, construita in anul 1790.
• Biserica evanghelica fortificata din satul Sona, constructie secolul al XVI-lea.
• Biserica reformata din satul Sanmiclaus, construita in stil baroc in anul 1750.
• Biserica unitariana din Sanmiclaus, constructie secolul al XIII-lea.
• Biserica reformat-calvina din satul Lopadea Noua, constructie secolul al XV-lea, monument istoric.
• Biserica de lemn “Sfantul Teodor Tiron” din satul Bagau, constructie secolul al XVIII-lea, monument istoric.
• Conacul “Alexius si Georgius Bethlen” din satul Sanmiclaus, constructie secolul al XVII-lea.
• Sit arheologic de la Sanmiclaus.
• Rezervatia naturala Taul fara fund de la Bagau (7,40 ha).