Aria naturala se intinde in partea nord-estica a judetului Alba, in Podișul Tarnavelor, in imediata apropiere a drumului national DN1, care leaga municipiul Alba Iulia de orasul Turda.

Patrimoniul cultural al regiunii cuprinde numeroase obiective declarate monumente istorice, reprezentand situri arheologice, cetati si fortificatii, castele, biserici, etc.

Trebuie mentionat faptul ca, in zona Pajistile lui Suciu se regasesc Influente sasesti in arhitectura, mobilier, organizarea spatiala a satului, limbaj precum si obiceiuri. Prezenta populatiei sasesti a contribuit la conturarea unui specific si in arhitectura populara, fondul vechi al acesteia fiind format din constructii de lemn cu acoperis invelit cu paie.

In sec. al XVIII lea si al XIX-lea, populatia a trecut la constructiile de caramida, inlocuind invelitorile din paie cu tigla, ceea ce a influenţat intreaga arhitectură a zonei.

Popularea teritoriului, continuitatea vietii omenesti in aria regiunii Pajistile lui Suciu sunt atestate de cercetarile si descoperirile arheologice (urmele de locuinte, etc.) indica prezenta diferitelor culturi, incă din vremuri străvechi.

In arhiva istorica „Repertoriul arheologic al Romaniei” de la Institutul de Arheologie Vasile Parvan din Bucuresti se regasesc urmatoarele localitati introduse de catre Institutul National al Monumentelor Istorice pe lista monumentelor istorice:
– Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Valea Sasului, construita in anul 1790.
– Biserica evanghelica fortificata din satul Șona, constructie secolul al XVI-lea.
– Biserica reformata din satul Sânmiclăuș, construită in stil baroc în anul 1750.
– Biserica unitariana din Sânmiclăuș, constructie secolul al XIII-lea.
– Biserica reformat-calvina din satul Lopadea Nouă, constructie secolul al XV-lea, monument istoric.
– Biserica de lemn “Sfântul Teodor Tiron” din satul Băgău, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
– Conacul “Alexius si Georgius Bethlen” din satul Sânmiclăuș, constructie secolul al XVII-lea.
– Sit arheologic de la Sânmiclăuș.

Mestesugurile traditionale:

Mestesugul impletitului, în special din paie, ca si toate mestesugurile din fibre naturale de altfel este cunoscut inca din Antichitate.

In ziua de azi mesterii care mai practică mestesugul impletitului confectionează diverse obiecte decorative, obiecte de uz casnic sau jucarii din paie de secara, ovaz, orz sau grau, acestea fiind materiale 100% naturale.

Desi numărul practicantilor este tot mai mic, cei care impletesc fac acest lucru in principal pentru supravietuire, ca modalitate de existenta.

Impletiturile din panusă sunt răspândite în Transilvania, cu o traditie adanc inradacinata in judetele Alba, Mures si Brasov.

Procedeul de impletire a panusei se aseamana cu cel de impletire a papurei. Impletit propriu-zis este firul rezultat prin rasucirea foilor de porumb. Acestea se alipesc, apoi se introduce foaia urmatoare cu fata subtire inainte, dupa care se continua rasucirea. Rasucirea se face spre partea stanga, iar impletirea spre dreapta. Produsul final poate fi ornamentat dupa cum doreste fiecare mester. Elementele decorative sunt lucrate separat si aplicate la final pe cosuri, posete sau genti.

Impletitul în paie este un mestesug aparut în comunităţile de sasi ardeleni. Acestia isi doreau sa utilizeze la maximum ceea ce le permitea natura sa cultive. Mestesugul este realizat de femeile pricepute deoarece presupune indemanare, migala si un dezvoltat simt al esteticului.
Paiele, fragile pe de o parte dar si extrem de rigide, impletite respectand anumite reguli, sunt recoltate in lunile iulie – august cand cerealele ajung la maturitate si la o nuanta de un alb – galbui.

Pentru a obtine lungimea maxima ele se taie de la nivelul pamantului dupa care se expun la soare cel mult doua zile ca sa aiba o culoare uniforma. Paiul se taie de la noduri si i se scoate invelisul deoarece este folosit doar miezul. In final se obtin cam 7-8 categorii din paiele prelucrate, pentru fiecare gasindu-se diverse intrebuintari. Dupa ce au fost taiate si curatate, se umezesc in vase cu apa pe toata lungimea lor. Astfel pregatite, paiele sunt utilizate la impletitul palariilor de lucru sau de sarbatoare.