post-eco-3

Vipera ursinii este una dintre putinele specii de serpi veninosi din Europa, dar comparativ cu restul viperelor are veninul foarte slab. Arealul sau de distributie la nivel european este destul de vast, dar extrem de fragmentat, iar populatiile acestei specii se afla la distante de zeci sau sute de km unele fata de altele. In Romania, aceasta specie are reprezentanti din doua subspecii: Vipera ursinii moldavica (Vipera de stepa) si Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de faneata), ambele avand un statut de specii critic periclitate la nivel national si o protectie legislativa stricta atat la nivel nationat cat si international.
Vipera ursinii rakosiensis a fost mult timp considerata disparuta, deoarce timp aproximativ 50 de ani aceast taxon nu a mai fost semnalat pe teritoriul tarii. Noile descoperiri herpetologice din ultimii ani au scos la iveala noi populatii a acestei subspecii, iar necesitatea conservarii habitatelor care gazduiesc acest taxon a fost si este extrem de importanta.

Prin urmare, in anul 2007 a luat fiinta Situl Natura 2000 ROSCI0187 Pajistile lui Suciu, o arie naturala protejata desemnata conform Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltarii Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanţa comunitara, ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, cu scopul de a mentine o stare favorabila de conservare pentru specia Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de faneata), specie prioritara la nivel european.

Aria naturala protejata se situeaza in partea nord-estica a judetului Alba, regiunea istorica Transilvania, in unitatea de relief Podisul Lopadei, subunitate geomorfologica a Dealurilor Tarnavei Mici si are o suprafata de 16.017 hectare. Situl se intinde pe suprafaţa mai multor comune (Figura 2) si ocupa un procent variat din fiecare unuitate administrativ teritoriala: Blaj (<1%), Bucerdea Granoasa (20%), Farau (15%), Hoparta (45%), Jidvei (<1%), Lopadea Noua (48%), Radesti (21%), Sancel (26%), Teius (1%) si Sona (44%).

Aceasta arie a fost infiintata nu numai pentru conservarea habitatelor viperei de faneata, ci si pentru complexitatea faunistica si floristica ce o contine.

Amfibienii identificati pana in prezent in sit fac parte din ambele ordine intalnite pe teritoriul Romaniei: Ordinul Caudata (sau amfibienii cu coada) asa cum sunt cele doua specii de tritoni Triturus cristatus (Tritonul cu creasta), Lissotriton vulgaris ampelensis (Tritonul comun transilvanean) si Ordinul Anura (sau amfibieni fara coada) asa cum sunt cele trei specii identificate Bombina bombina (Izvorasul cu burta rosie), Bombina variegata (Izvorasul cu burta galbena), Bufo viridis (Broasca raioasa verde);

La capitolul reptile, au fost identificate pana in prezent un numar de cinci specii de reptile: o testoasa (Emys orbicularis – Testoasa de apa), doua specii de soparle (Lacerta agilis – Soparla de camp si Lacerta viridis – Gulterul) si doua specii de serpi (Coronella austriaca – Sarpele de alun si *Vipera ursinii rakosiensis – Vipera de faneata).

Din punct de vedere floristic, au fost intalnite un numar de 16 specii protejate si importante pentru flora nationala si internationala: Crambe tataria (Tartan), Echium russicum (Capul sarpelui), Iris aphylla hungarica (Stanjenel), Chamaecytisus albus (Drob), Daphne mezereum (Tulchina), Dictamnus albus (Frasinel), Epipactis helleborine (Crantz), Iris humilis (Stanjenel), Iris variegata (Stanjenei pestriti), Lilium martagon (Crin de padure), Melittis melissophyllum (Dumbravnic), Prunus tenella (Migdal pitic), Salvia nutans (Salvie), Salvia transsylvanica (Salvie), Scutellaria alpina supina, Veratrum nigrum (Strigoaie).

Cele trei tipuri de habitate identificat in sit si enumerate in Formularul Standard Natura 2000, actualizat in anul 2016, sunt: 40A0 Tufarisuri subcontinentale peripanonice, 6240 Pajisti stepice subpanonice si 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen

Complexitatea biodiversitatii imbinata cu formele unitatilor de relief din Situl Natura 2000 ROSCI0187 Pajistile lui Suciu fac ca aceasta zona sa concureze in randul ariilor naturale cu o unicitate aparte.